Hypatia[1] din Alexandria (370-415) by Erhan Andrei

„A lua superstiția drept adevăr, e cel mai teribil  lucru”  Hypatia

Începem astăzi publicarea unei serii de articole despre rolul și contribuția femeii la ascensiunea noastră spirituală, politică, științifică, dar cu precădere filozofică, dată fiind prejudecățile unora dintre noi de a le considera „inferioare” bărbaților în materie de gândire abstractă. Vrem ca prin această inițiativă literară să reconsiderăm raportul de complementaritate dintre (femei și bărbați) cei care reprezintă frumusețea puterii și cele care simbolizează puterea frumuseții

By Erhan Andrei

A trecut peste bariere sociale, a învins într-o lume care o excludea categoric din viața socială, a ocupat pozițiile de frunte destinate exclusiv barbaților, strălucită şi de mare frumuseţe, Hypatia din Alexandria este considerată prima femeie de ştiinţă din istorie. Într‑o vreme în care femeile nu aveau acces la cunoaştere, Hypatia a reuşit să‑şi deschidă drumul spre ştiinţă şi a ajuns să se bucure de aprecierea publică, fost  matematician, filozof şi astronom al Greaciei Antice, care a trăit în Egiptul roman, la Alexandria. A fost o adeptă a filoziei neoplatonice, care a încurajat folosirea logicii şi a matematicii împotriva misticismului.

S‑a născut în anul 370, în Alexandria[2]. Nu se cunosc date despre mama sa, dar se ştie că tatăl ei a fost un reputat filozof şi mathematician, Teon din Alexandria. Acesta a supravegheat personal educaţia fiicei sale, care, potrivit canoanelor epocii, trebuia să fie „o fiinţă umană perfectă”[3]. Conform Enciclopediei Bizantine Suda din sec.X a studiat lucrărie lui Platon și Aristotel[4], a ţinut prelegeri, în maniera neo-platonicienilor, despre teologia din Timaios. Era versată şi în matematici şi comenta scrierile lui Diophante, lucrarea despre secţiunile conice a lui Apollonios din Pergam, Tablele lui Prolemaios este relevant în acest sems. L-a avut ca elev pe Synesios din Kyrene. Teon lucra la „Museum”, instituţie fondată de Ptolomeu[5], Hypatia a intrat alături de ei să studieze şi, deşi a călătorit la Atena şi Roma pentru a primi cursuri de filozofie, s‑a format ca om de ştiinţă la Museum şi a făcut parte din aceasta până la moartea ei. A ajuns chiar la conducerea sa în anul 400. A obţinut de asemenea o catedră de filozofie platonică, motiv pentru care prietenii îi spuneau „filozoafa”. Hypatia a devenit unul din cei mai buni oameni de ştiinţă şi filozofi ai epocii sale. A ajuns să simbolizeze cunoaşterea şi ştiinţa pe care primii creştini ai epocii le identificau cu păgînismul. Erau atunci vremuri dificile pentru păgâni, avînd în vedere că creştinismul se impunea în Alexandria, aflată atunci sub stăpînire romană. Hypatia a refuzat să‑şi trădeze ideile şi să se convertească la creştinism, de aceea a fost acuzată de conspiraţie împotriva liderului creştinilor din Alexandria[6]. Deşi toate scrierile ei s‑au pierdut, există numeroase referiri la acestea. Lucrarea sa cea mai extinsă a fost de algebră. A scris un comentariu despre Aritmetica lui Diofant (considerat părintele algebrei), în care includea soluţii alternative şi noi probleme. A scris, în opt volume, un tratat de geometrie. A colaborat alături de tatăl său la editarea Elementelor de Geometrie a lui Euclid, care se foloseşte şi azi, scriind un tratat despre aceasta[7].

A scris un Canon de Astronomie şi a făcut o recenzie a Tablelor Astronomice ale lui Claudio Ptolomeu şi a cartografiat diverse corpuri cereşti, confecţionînd un planetariu[8]. Pe lîngă filozofie, matematică şi astronomie s‑a interesat şi de mecanică şi tehnologie a practicilor. În scrisorile lui Sinesiu din Cireneo sunt incluse mai multe desene aparţinînd Hypatiei ale unor instrumente de măsurare, precum astrolabul[9], plan care serveşte la măsurarea poziţiei stelelor, planetelor şi a Soarelui.

Hypatia a inventat, de asemenea, un aparat pentru distilarea apei, un hidroscop pentru a măsura prezenţa şi nivelul apei, precum şi un hidrometru gradat pentru a determina greutatea lichidelor. Se crede totodată că a inventat aerometrul: instrumentul folosit pentru a măsura proprietăţile fizice ale aerului şi altor gaze.

În epoca modernă o referinţă mai amplă la Hypathia, prima femeie savant a lumii păgîne* crepusculare, o datorăm britanicului Charles Kingsley („Hypatia”,1853), iar puţin mai devreme, poetului francez, Charles-Marie-René Leconte de Lisle, care i-a dedicat un poem cu acelaşi nume (1847). Interesant de consemnat că aducerea în actualitate a acestei figuri se datorează raţionalismului filosofic englez, prin gînditorul John Toland, ca instrument în lupta anti-catolică…
Numele acestei savante de la hotarul dintre secolele IV-V apare în diverse dispute şi consemnări istorice, dar şi în mişcările feministe, în veacul XX, în repetate rânduri. Recent, în spaţiul cultural european au apărut două scrieri de beletristică istorică: Ipazia, scienziata alessandrina (2004) de Adriano Petta şi Hypatia y la eternidad (2009) de Ramon Galí. …Către finele sec. al IV-lea, se asistă, din Mesopotamia până în Africa de Nord, la un val de violenţe săvârşite de călugări: în 388 ei incendiază o sinagogă din Callinicum, lângă Eufrat, şi terorizează satele siriene în care se găseau temple păgâne; în 391, patriarhul din Alexandria, Theofil, îi cheamă pe călugări să „cureţe” Serapeumul, citadela marelui templu al lui Serapis. În aceea epocă ei pătrund cu forţa în casele păgânilor ca să caute idoli. În 415, un grup de călugări fanatici comit una din cele mai odioase crime din istorie: ei o lişează pe Hypathia, nobila femeie-filosof din Alexandria, pe care discipolul ei, episcopul Synesios, o evoca astfel: „mamă, soră, profesoară şi binefăcătoare”.[10]

Bibliografie:

1.Viaţa şi moartea ei sunt relatate, printre alţii, de către Socrate Scolasticul, care a trăit în secolul al V-lea şi a scris o Istorie a Bisericii. Naraţiunea lui Socrate e cea mai completă.2.Maria Dzielska, Hypatia of Alexandria, Boston, Harvard University Press, 1995

3.Enciclopedia Britanica „300 Women who changed the world”

4.  Hypatia, Encyclopædia Britannica: „Egyptian Neoplatonist philosopher who was the first notable woman in mathematics.”

5. Toohey, Sue (2003). „The Important Life & Tragic Death of Hypatia”. Skyscript.co.uk. http://www.skyscript.co.uk/hypatia.html. Retrieved 2007-12-09


[1] Numele  Hypatia derivă de la adjectivul ὑπάτη, forma de feminine a lui  ὕπατος (upatos), ce înseamnă „cea mai înaltă, cea mai de sus”.

[2] Părerile istoricilor nu coincid în privința anului nașterii sau a morții. Unii susțin că s-ar fi născut în anul 370, în timp ce alții consideră că Hypatia ar fi avut aproximativ 60 de ani la momentul morții ceea ce presupune că s-ar fi născut prin anul 335.

[3] Exista surse care susțin că Hypatia a fost casătorită, dar se pare că marea majoritate rămân la afirmația ca Hypatia a murit fecioară, negăsind nici o minte pe măsura potențialului și independenței sale.

[4]„ Era în Alexandria o femeie pe nume Hypatia, fiica filosofului Theon, care  și-a însușit atâtea cunoștințe în literatura și știință, încât a depășit toți filosofii epocii ei. Izbutind  la școala lui Platon și Plotin, a explicat ascultătorilor ei principiile filosofiei, mulți dintre ei venind de la mari depărtări să primescă instrucțiunile ei. Datorită stăpânirii de sine și naturaleții, pe care le-a căpătat  datorită  studiului intens, nu de puține ori a apărut în public alaturi de magistrați. Nici nu se simtea stânjenită cănd mergea la adunari de bărbați. Toți bărbații o admirau și mai mult datorită  mândriei ei și cinstei ei” conform Enciclopediei  Bizantine Suda din sec. X, translated into Romanian by Raluca Dana.

[5] Împăratul care i‑a succedat lui Alexandru cel Mare şi întemeiator al Alexandrei

[6] În 415, episcop de Alexandria era Chiril. Implicarea lui în acest asasinat nu poate fi probată, ci doar presupusă. Pînă în 412, cât fusese episcop Theophil, Hypatia nu avusese dificultăţi. După această dată, viaţa ei a fost mereu ameninţată. În 413, moare elevul şi protectorul ei Synesios din Kyrene, care fusese numit episcop şi se convertise la creştinism.

[7] Richard Wilbur Knorr, în „Studii textuale în Geometria antică şi medieval” (1989), apreciază contribuţia Hipatiei la istoria textului lui Arhimede privind Măsurarea Cercului.

[8] According to the Suda Lexicon, a 10th-century encyclopedia, Hypatia wrote commentaries on the Arithmetica of Diophantus of Alexandria, on the Conics of Apollonius of Perga, and on an astronomical canon (presumably Ptolemy’s Almaquest)

[9] Referințele din scrisorile lui Sinesius, unul dintre elevii ei îi atribuie acesteia inventarea Astrolabului deși alte surse atribuie aceasta invenție sec.III.

[10] Mircea Eliade în Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol. II, cap. XXX, paragraful 239

4 răspunsuri la Hypatia[1] din Alexandria (370-415) by Erhan Andrei

  1. Tatiana spune:

    Astept cu nerabdare urmatorul articol din aceasta serie. Frumos!!! foarte frumos!!! Multumim!!!

  2. Elena spune:

    Hypatia e aceeaşi femeie despre care e vorba şi în filmul „Agora” ?

  3. orthopraxia spune:

    Da, dragă cititoare a blogului nostru, Hypatya e aceeaşi femeie despre care e şi filmul „Agora”. Mulţumim mult pentru comentariile tale.

  4. proxymagape spune:

    Cred că un sens foarte larg în ce privește rolul femeii în viața umanității îl dă Păr. Paul Evdokimov în ”Femeia și mântuirea lumii”. Postări bune și demne de citit, aprofundat și apreciat!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: