Contributia lui Titu Maiorescu la dezvoltarea culturii Române (de Ilie Onceanu)


Soarta lui Maiorescu a   fost să rămână

actual și  astăzi, adică după   trei

sferturi de veac, și, din   nefericire, încă

pentru multă vreme….(E. Lovinescu, 1940)

Critic, teoretician literar și om politic român Titu Maiorescu (1840-1917) a fost profesor universitar de istorie, filosofie și logică la Iași și București, mentor al „Junimii”. Prin întreaga sa activitate T. M. A demonstrat o plurivalență a personalității sale. De accea în 1992 Cezar Baltag îl definește pe Maiorescu cu o metaforă revelatorie„verticalitatea culturii”[1] .

Maiorescu a fos în toată activitatea lui literară un estetician, susținător de principii fundamentale pentru dezvoltarea istorică a literaturii în contextual ei cultural. Activitatea literară: înființează activitatea literară junimea (1864), iar peste câțiva ani revista Convorbiri literare (1867) ambele menite să joace un rol covârșitor în cultura românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Maiorescu reconsidera statutul limbii române prin unificarea ortografiei în tipăriturile societății „Junimea”. Ai impresia că nimic nu convine mai bine spiritului lui Manolescu din acea epocă decât a fi „În contra direcției de astăzi”. Creația lui Manolescu începe cu alfabetul limbii române „ Despre scrierea limbii române”, după care reevaluează încercările poetice ale vremii „O cercetare critică asupra poezii române de la 1867”-lucrare scrisă cu intenția de a fixa cateva criterii ale aprecierii operei literare în vederea alcătuirii unei antologii. Un alt domeniu al luptei lui Maiorescu „…contra direcției de azi”este dreptul „Contra școalei Barnuțiu,1868”[2]prin resuscitarea memoriei de națiune care „nu poate fi un pretext sub care să se ascundă lenea și barbaria și ținta noastră în viitor nu este de a ne păstra numai limba și sângele, și teritoriul brut, fără altă aspirație mai nobilă…”. Maiorescu vorbește de „elementul impersonal” în  creația literară: Acela are vocațiune care în momentul lucării se uită pe sine”. Teoria formelor fără fond[3] este valabilă conjunctural, ca temă a procesului intentat de Maiorescu trecutului astfel: „Avem politica și știință, avem jurnale și academii, avem școli și literatură, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituție. Dar în realitae toate acestea sunt producțiuni moarte, pretenție fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr,și astfel cultura claselor mai înalte ale românilor este nulă și fără valoare”.

Începuturile activității filosofice a lui Maiorescu[4] se desfășoară sub influența lui Johan Friedrich Herbart(1776-1841)[5] și a lui Feuerbach,Schopenhauer, J.St. Mill, H.Spencer și s-ar părea chiar Hegel. În 1861 publică în limba germană lucrarea Eigenes Philosophische in gemeinsfasslicher Form. În filosofie[6] rolul său este mai mult de natură didactică, cea mai importantă contribuție fiind manualul de logică de influență herbartiană(Logica), publicat în 1876 după notele prelegerilor ținute la facultate, în care Maiorescu prezintă un punct de vedere formal în logică[7]. A deschis un curs liber de istorie la Universitatea din Iași, după care unul de filosofie. Din 1884 este numit profesor la Universitatea din București unde predă logica și istoria filosofiei contemporane de la Kant încoace, până în 1909. Ar fi scris mult mai mult dar după cum marturisea în 1870, îl împiedica „greutatea firească de a explica pasiunile”. Meritul mare a lui Maiorescu în filozofia românească este însă acela de a fi știtut să-și aleagă studenții cu aptitudini filosofice cum au fost: Rădulescu Motru, P.P.Negulescu, S. Mehedinți, I. Popovici etc.

Maiorescu ține patru cicluri de „prelecțiuni ” sub titlul Cercetări psihologice la Iași(1868) și București (1880 și 1882)grupate în cinci capitole care dovedesc  o preocupare constantă pentru probleme psihologice, o permanentă extindere și aprofundare a cunoștințelor și a temelor din 1868 până în 1888, adică în aproate trei decenii. El respinge concepțiile materialist vulgare și tendințele de a reduce psihologia la fiziologie. Adept al metafizicii Maiorescu s-a interesat mai ales de procesele cunoașterii , de temperamente, de inteligență, de hipnotism. El este printre primii popularizatori ai psihofizicii la noi în țară și este foarte probabil după părerea lui Marian Bejat[8] ca el să fi stârnit interesul lui Șt. Mihăilescu (1872) și lui Constantin Leonardescu (1846-1907) prin aceasta[9]. Despre multe dintre aceste prelegeri de psihologie nu avem cunoștință căci dacă Maiorescu s-ar fi ținut de promisiunea „de a le publica în curând” cum reiese din mențiunea rezumatului  făcut de redacția „Convorbiri  literare”(II, nr.3, 1968 p.61), situația ar fi fost alta. În Conferințele de psihologie din 1882 se referă la hipnotism în maniera lui ean Martin Charcot (1825-1893). În această direcție va fi urmat la noi de Gheorghe Marinescu[10] și  I.V.Ștefănescu , ambii fiind elevii lui Charcot. Poziția lui maiorescu a fost considerată corectă până în zilele noastre.

În privința viziunilor teologice ale lui Titu Maiorescu se poate spune că comportă o nuanță Feuerbachiană, sub a cărui influență stă în acestă privință noțiunea de Dumnezeu care pentru Maiorescu substituie noțiunea de umanitate, după cum și teologia este o antropologie abstractizată[11]. „Dumnezeu nu este altceva decât umanitatea abstractizată”[12]. Nu Dumnezeu a  creat omul după chipul său ci invers, de aceea Dumnezeu nu trebuie căutat în afară ci în interiorul său „ca expresia cea mai pură a esenței sale pur omenești”. „Spune-mi Dumnezeul tău și eu îți voi spune cine ești”[13]. În privința stărilor sufletești T.Maiorescu respinge speculația metafizică, precum și teoriile atomiste, preconizând ca mijloace de cunoaștere observația și experiența[14].

„Un adept al istorismului a fost Maiorescu, dar care v-a respinge dintru început limitarea la forma îngustă a istoricului dat, în numele unei deschideri a istoriei naționale spre universalitatea culturii umane”(Eugen Todoran).

Bibliografie:

  1. Baltag Cezar, Titu Maiorescu sau verticalitatea culturii, în „Academica”nr.9(21), 1992.
  2. Bejat Marian  Geneza psihologiei ca știință experimental în psihologie, editura didactică și pedagogică, București 1972
  3. Maiorescu Titu Scrieri  din tinerețe, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1981.
  4. Maiorescu Titu O psihologie empirică în limba română, în  „Convorbiri literare” , 1881
  5. Maiorescu Titu Cercetări psihologice, îngrijirea ediției, studio introductive și note de Viorel Iulian Tănase, editura univers encyclopedic, București 1999.
  6. Nicolae Manolescu „Contradicția lui Maiorescu”ed. Humanitas București 200
  7. Titu Maiorescu„„din Critice”Ed Eminescu 1978.


[1] Baltag Cezar, Titu Maiorescu sau verticalitatea culturii, în „Academica”nr.9(21), 1992.

[2] „..regenerarea noastră nu poate începe decât în spiritul culturii moderne, iar nu prin reacțiune la drptul roman..”

[3] Maiorescu deduce  două condiții elementare a fiecărei lucrări artistice:condiția material

[4] Die wissenschaft nun, welche sich mit den blossen Verhaltnissen beschaftigt ist die Philosophie, după cum îi plăcea lui Maiorescu să definească Filosofia apud. Eigenes Philosophische in gemeinsfasslicher Form pag.11

[5] Influența lui Herbart se vede și din definiția pe care o dă T. Maiorescu Esteticii în care însumează și etica deopotrivă susținând că:„ în judecata estetică – lato sensu- intră un atribut de aprobare și dezaprobare, de preferință și respingere” , vizibilă fiind și influența lui Schopenhauer și Vischer .

[6] Maiorescu postulează o „limită” a cunoașterii științifice, deși formularea îndreptățește o interpretare dialectică a acesteia:„Nici o limită eternă nu ne oprește, dar etern ne oprește o limită”.

[7] În acest manual Maiorescu aduce argumente noi în susținerea silogismului întrucăt deosebea două părți în logică: Logica elementară și metodologia inducției.(Aici se observă la Maiorescu influența exercitată asupra lui J. St. Mill.

[8] Bejat Marian  Geneza psihologiei ca știință experimental în psihologie, editura didactică și pedagogică, București 1972

[9] În volumul Cercetări psihologice apărut în apărut în 1999 sunt cuprinse următoarele scrieri ale lui T.Maiorescu:1.Probleme de psihologie (1860)2. Cercetări psihologice(1868),3.Cercetări psihologice(1869-despre frenologie, despre fiziognomie),4.Conferințe de psihologie(1882-hipnotismul, darwinismul în progresul intelectual, temperamentele originea limbajului)5. Din experiența psihologică(1888 – cunoașterea omului, problema legăturii dintre idei și simțuri, necesitatea recurgerii la experiență).

[10] Traian Herseni și Ion Mânzat „La centenarul nașterii lui Gh. Marinescu. Opera psihologică a unui mare neurolog, în „Revista de psihologie”, nr.3, 1963

[11] Cine privește lucrurile din punct de vedere  noțional trebuie să rămână în cadrul conceptibilului și în acest caz problema divinității nu poate fi dezlegată decât în felul următor„Der Gott, den Manche als einen uberirdischen wollen begriffen haben, ist er rein, finster dagegen und intolerant im verkertzernden Glaubigen; sein mit der forschreitenden Erzihung der Menschen fortschreitender Begriff ist der Masstab fur die Civilization der Menschheit, denn er ist das Abbild ihres besten und klarsten Geistes; er ist unsterblich, weil die menschheit unsterblich ist, weil der Begriff in ewiger, nie alternder Jugend lebt, ein ernster unzerstorbarer Pfeiler um darauf zu bauen Zufluchtsort fur die leichtsinning wandelbaren Vorstellungen” Eigenes Philosophische in gemeinsfasslicher Form pag.170

[12] Eigenes Philosophische in gemeinsfasslicher Form pag.157

[13] Eigenes Philosophische in gemeinsfasslicher Form pag.160

[14] Studiul „Din experiență”

Un răspuns la Contributia lui Titu Maiorescu la dezvoltarea culturii Române (de Ilie Onceanu)

  1. […] Contributia lui Titu Maiorescu la dezvoltarea culturii Române (de Ilie Onceanu) July 2010 5 […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: