PRIETEN DIN ANTICHITATE (de Steliana Grama)

(Domnului E.R)

Eu mă gândesc la tine tot mai rar,

De parcă ai trăi-n antichitate

Şi-ai fi o nu ştiu ce celebritate

De parcă astăzi nu avem habar.

 

Doar sângele năvalnic şi barbar

Îşi cere iar tributul său în rate,

Dar orice tentativă-i în zădar –

Întoarcerea-n trecut nu se mai poate.

 

Îmi amintesc de-un anotimp bizar

Şi de acele clipe minunate,

Când tu mi-ai fost şi geniu tutelar,

Şi camarad, şi guru, dar şi frate,

 

Şi dor mi-i, în a mea singurătate,

De-acel prieten din antichitate…

Un răspuns la PRIETEN DIN ANTICHITATE (de Steliana Grama)

  1. Lena Dogaru spune:

    Frumoasa poezie…pentru un om extraordinar cum astazi rar intilnesti

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: