Etnogeneza poporului Român o certitudine sau ipoteza de travaliu?

octombrie 23, 2010

de Erhan Andrei

 

După o perioadă de certitudine colectivă privind originea și procesul formării poporului român, un studiul relativ recent al istoricului Neagu Djuvara publicat la editura „Humanitas” cu numele „Thocomerius – Negru Vodă, un voivod de origină cumană la începuturile Ţării Româneşti”, zguduie din temelii pretențiile unor istorici de adevăr istoric absolut. Se pare că nu reprezintă o inovație, teza privind descendența cumană a domnitorului Basarab în istoriografia românească, precedente a unei astfel de ipoteze regăsindu-se chiar și-n opera marelui istoric român Nicolae Iorga care face o comunicare la Academia Română în 1927 intitulată „Imperiul cumanilor şi domnia lui Basaraba”, în care găsim afirmat că : „Numele e cuman”. (Basar e aoristul unui verb, “a domina”, iar aba e “tata”). După care adaugă: „Dar numai numele?”. O altă dovadă în viziunea, aceluiași, o constituie cercetările orientalistului Aurel Decei privind faptul că tatăl lui Basarab, pomenit în cronici „Thocomerii” era cuman şi era acelaşi personaj cu „descălecătorul” Negru Vodă.

Neagu Djuvara merge pe ideea istoricilor europeni că întemeierea majorităţilor state europene s-a datorat unor minorităţi etnice care au coagulat popoarele cucerite formându-se noi neamuri şi ţări. Drept exemplu la scară universală servind cazul varegilor (vikingi) care au contribuit la întemeierea Rusiei medievale, a francilor care cucerind Galia au întemeiat Franţa, a anglo-saxonilor care s-au aşezat în Anglia ş.a.m.d. Această masă de migratori redusă numeric dar activă politic s-a constituit în aristocraţia ţărilor respective şi cu timpul s-a topit în masa poporului majoritar. Pe acest principiu marşează şi Neagu Djuvara afirmând că aristocraţia cumană stă la baza întemeierii Ţării Româneşti. Istoricul Djuvara, bazându-se pe documente ungureşti şi papale susţine întemeierea politică a Ţării Româneşti ca o continuare a Cumaniei din Muntenia şi că întemeietorii noştri au fost de religie catolică deoarece funcţiona aici episcopia catolică de Milcovia. Neagu Djuvara îşi sintetizează teoria astfel „atât numele lui Basarab, cât şi cel al tatălui său, Thocomerius, sunt de origine cumană. Basarab şi fiul său Nicolae Alexandru au fost de religie catolică, în condiţiile în care slavii şi românii ţinuseră de veacuri de biserica răsăriteană, iar cumanii erau singurul popor catolic din Ţara Românească. Contrar credinţei fără suport documentar potrivit căreia Basarab s-ar fi impus peste ceilalţi cneji români ca şi căpetenie împotriva tătarilor cronicile ungureşti şi cele sârbeşti menţionează faptul că în bătăliile „de la Posada” şi Velbužd tătarii s-au aflat alături de români. Deoarece tătarii occidentali erau în majoritate foşti cumani, o posibilă origine cumană a lui Basarab ar fi putut crea legături între cele două popoare. Mai mult ca atât susține autorul tezei genezocumane, „Porecla Negru-Vodă dată descălecătorului sau întemeietorului, cum a mai fost numit, se referă la culoarea feţei sale, aşa cum este consemnat separat de către Paul de Alep şi cronicarul Miron Costin. Pentru români, neamul cumanilor ar fi apărut mai închis la culoare”. Ipoteza aceasta însă nu este , din nefericire pentru bătrânul istoric, împărtășită de cei mai mulți dintre cei din clasa sa, reproșândui-se lipsa de logică istorică, tânărului pioner. „Cumanii, unul dintre acele popoare turcice barbare înrudiți cu avarii, protobulgarii, înaintea cărora au venit și au stat cam vre-o două sute de ani pe teritoriile noastre, pecenegii. Derivații din marea masă a cumanilor albi, aflați atunci cam prin regiunea Ucrainei de astăzi. Noi, fiind ultimul val al cumanilor, eram numiţi cumanii negri, iar cei din Ucraina erau albi, asta e diferenta dintre cumanii principali şi cei periferici, fară conotaţie peiorativă. Cumanii albi primesc valul mongolilor. Cei negri, ai noştri, care refuzaseră creştinarea, luptându-se cu ungurii timp de 150 de ani, au văzut victoria oamenilor lui Genghis Han, de la 1223, şi au cerut imediat creştinarea din partea regelui Ungariei. Regele era vasalul Papei şi considera o misiune sfântă creştinarea vecinilor sai. Citește restul acestei intrări »

Reclame