Trebuie să recunosc că demult nu am scris.
Suntem în preajma unui eveniment istoric la Chișinău, care, din păcate,este aproape necunoscut. Festivalul de muzică clasică basarabeană ARC muzical-istoric, ediția a 2-a (Sala cu Orgă din Chișinău, 15&18 februarie 2018), cu participarea muzicienilor de talie mondială precum Ami Flammer, Hélène Dautry, Ionel Streba, Elise Bachour, Rita Namorado, dirijorul Nicolas Krüger și creatorul proiectului, pianista și soția mea Ecaterina Baranov, vor evolua în bază de voluntariat, relevând tradiția și cultura populară într-un aspect academic: durerea cântului doinit, frumusețea horei, nebunia oleandrei în formă de muzică clasică simfonică.
Prima ediție a avut loc în toamna anului 2016. La acel eveniment a fost prezent și marele compozitor basarabean Arcadi Luxemburg, sosit din SUA la acel eveniment, deşi era la o vârstă venerabilă. La câteva luni după aceasta s-a stins din viață. Nimeni, din păcate, nu a scris despre decesul lui. Or, el merita ca cel puțin o instituție de învățământ muzical la baştina lui să-i poarte numele.
Compozitorii noștri într-adevăr au fost daţi uitării, și nu doar pentru că practic creaţiile lor nu mai sunt interpretate. Nici măcar lucrările lor nu s-au păstrat integral, deși ele nu au mai mult de 90 de ani.
Nu poți fi judecat că știi prost cultura altor state, dar dacă nu-ți cunoști bine istoria și patrimoniul țării tale, nu ai nici o justificare. Ce ar fi dacă am numi Aeroportul Internațional din Chișinău „Ștefan Neaga” sau „David Gherşfeld”, precum ungurii au denumit aeroportul din Budapesta „Ferenc Liszt’’? Sau nici măcar nu avem acest drept pentru că nu ne mai aparține aeroportul?
Moldova e o pepinieră de talente de orice gen. (Până şi la furtul miliardului ne-a dus capul.) Din păcate, cea mai mare parte o concetăţenilor noştri care îşi trăiesc traiul în Moldova privesc viața cu indiferență sau strict dintr-un interes personal de supraviețuire. Obiectivul vieții devine supraviețuirea fizică. Asta se manifestă practic în tot – în arhitectura, în cea mai marte parte, anostă, de la un capăt în altul al ţării, până și cea a bisericilor (de toate confesiunile), în emisiunile și filmele difuzate la televizor, în muzica lipsită de muzicalitate, în munca făcută a lehamite şi de mântuială.
Muzica clasică basarabeană datează de la începutul sec. XX. Majoritatea compozitorilor nu erau etnici români, dar muzica lor conține multe elemente folclorice naționale. Ei sunt cei care au format școala de muzică basarabeană, cu tradiții care, pe fundalul tranziției continue a „statalității”, au început să se piardă. Statul nu are bani, dar din cei pe care îi are, se poate economisi. De exemplu, nu participăm la „Eurovision” și banii economisiţi îi investim în procurarea unor instrumente noi și calitative pentru Filarmonica Națională din Chișinău. Am devenit o țară de cerșetori. Așteptăm ca România să ne renoveze Sala cu Orgă, Muzeul de Arte, grădinițele. Cei din Transnistria așteaptă același lucru de la ruși. Americanii mai renovează un drum, oferă un grant. Ni se oferă undița, ca să prindem peștele, dar noi tot cu mâna întinsă stăm.
Uneori mă gândesc că e o politică indirectă de a ține în anonimat aceste nume, doar pentru că nu sunt de etnie români/moldoveni. Construirea unei societăți civile consolidate e singura soluție de ieșire din stagnare și eliberarea națională aceasta trebuia să însemne. Dar paradoxul a făcut ca oamenii să lupte pentru idealurile naționale, ca într-un final să fie nevoiți, din cauza sărăciei, să părăsească țara, iar acolo unde se stabilesc, copiii lor să nu mai știe limba maternă. În Roma denumirile străzilor nu s-au schimbat de milenii, la noi cum se modifică puterea, sunt redenumite străzile. Mai puțin însă autoritățile se preocupă cum să construiască o stradă.
Noi am făcut eforturi uriaşe pentru ca aceste concerte să aibă loc, cu sacrificii financiare enorme. Am mizat mult pe sprijinul conaționalilor noștri și al societății franceze. Însă pe contul deschis pe paypal am acumulat doar 150 € (+100 gheață), din suma de 2500 necesară: https://www.paypal.com/pools/c/80jS1VWV1k
Probabil e ultima ediție a acestei serii de concerte, dacă nu vom obține finanțare. Cel puțin mă bucur că dăm naștere unui proiect minunat, dar aș regreta enorm dacă acest eveniment nu se va mai repeta.
Veniți ! Biletele pentru concertele noastre din februarie de la Chișinău deja pot fi achiziționate pe iticket aici: https://iticket.md/event/arc-muzical-istoric și aici: https://iticket.md/event/arc-muzical-istoric-ii-editie
de Mircea Rusnac
Orthopraxia's Blog 